Rețeta mea de cozonac este simplă si puțin costisitoare, însă are câteva reguli pe care trebuie să le respecți foarte strict. Prima dintre aceste reguli este ca înainte să te apuci de treabă, să ții ingredientele principale la temperatura camerei. Pentru 2 cozonaci (mai puțin n-are sens!) foloseşti:
• 1 kg de faină
• 4 ouă
• 250 g de zahăr + un praf de sare
• 200 ml de ulei
• 300 ml de lapte (cel puțin), se mai poate adăuga în funcție de făina folosită
• drojdie cât o nucă
• coajă de portocală și lămâie rasă
• nuci, cacao şi rahat cât te lasă inima (nu te zgârci, asta este ceea ce face un cozonac să fie bun!) … + foarte multă dragoste … mi-a adus aminte o doamnă, era să uit să vă spun… 😀
Întâi de toate, facem maiaua: puțin lapte călduț (50ml) se amestecă cu două linguri de făină şi drojdie proaspătă. Se lasă lângă o sursă de căldură până când îşi dublează volumul. Separă albușul de gălbenuș. Bate albușul până când devine tare (fie cu telul, fie cu robotul de bucătărie). Bate şi gălbenușurile cu un strop de sare (la furculiță sau din nou cu robotul).
Încălzeşte laptele fără să-l dai în clocot şi amestecă-l cu zahărul. Mai păstrează 100 ml de lapte, îl vom folosi mai târziu.
Cerne făina într-un vas mai mare sau – şi mai simplu – joacă-te cu mâinile prin ea timp de 2-3 minute. De ce facem asta? Ca să o pregătim de frământat o aerisim.
Dacă maiaua este gata (nu uita că trebuie să crească frumos, cu bule de aer!), pregăteşte-te de aventură: trecem la frământat. Dacă n-ai apucat să mergi azi la sala de fitness, eu zic să nu-ți faci probleme: 30 de minute de frământat te vor ajuta să consumi tot atâtea calorii cât alergatul pe bandă… 😆
Așadar, încălzeşte laptele rămas (fără să-l dai în clocot) și pune-l peste făina din vas, amestecând cu mâinile în timp ce torni. Adaugă ouăle, albușul și laptele amestecat cu zahăr și un praf de sare. Pune coaja de lămâie și portocală. Din acest moment trebuie să încorporezi uleiul, puțin câte puțin, frământând cât mai bine aluatul. Pe măsură ce frămânți, aluatul devine pufos şi elastic. Când încep să apară primele bule de aer înseamnă că te apropii – în sfârşit! – de final. Imaginează-ți un sac de box, strânge tare din dinți şi loveşte aluatul din toate părțile, cât poți de bine. Ai obosit? În Moldova se spune că frământatul e gata abia atunci când o să picure apă din grindă… Este ca în legendă: un cozonac este o operă de artă care, da, cere şi sacrificii! Cum, cine le face?! Uită-te în oglindă… 😆
Bun. Acoperă vasul cu un prosop si lasă-l lângă o sursă de căldură până își dublează volumul (să nu stea în curent!). După circa o oră, împarte aluatul în două pentru doi cozonaci. Foloseşte un blat uns cu ulei şi întinde-l cât poți cu mâna, apoi foloseşte un sucitor să uniformizezi foaia de aluat. Amestecă pudra de cacao cu nuca mărunțită grosier, întinde compoziția pe toată suprafața. Pune bucăți de rahat, tăiat mărunt-mărunt. Rulează aluatul, încercă să-l împleteşti… Apoi aruncă-l dintr-o mișcare în tava de copt. Ca să nu ai surprize (după atât efort nu vrem să se ardă!) foloseşte hârtie de copt pe care ai întins eventual puțin ulei. Repetă aceiaşi paşi pentru cealaltă jumătate din aluat.
Lasă tava lângă o sursă de căldură (din nou) până când aluatul creşte iar, cu o treime. Înainte să-l dai la cuptor, foloseşte o pensulă (bunica avea o pană de gâscă) şi unge-l bine cu ou bătut.
Încălzeşte cuptorul la 210 grade, pune tăvile în el și coboară apoi temperatura la 180 de grade. Ții la cuptor cel puțin 40 de minute. Verifică cozonacii din când în când (pot să crească peste măsură – aici nu prea ai ce să faci – sau se poate arde dacă îi ții prea mult). Verifică dacă aluatul s-a copt înțepându-l din când în când cu o scobitoare. Cozonacul e aproape gata când nu mai rămân urme de aluat.
Cu 5 minute înainte să-i scoți din cuptor, dă tăvile afară, unge cozonacii cu ou bătut (a doua oară!), presară zahăr tos; vor fi mai crocanți, glazurați şi vor arăta mai spectaculos. Dă-i din nou la cuptor pentru 5 minute (ultima rundă!). Când zahărul a devenit auriu, scoate tăvile pentru ultima oară. Dă-i la răcit.
Un cozonac reuşit ar trebui să fie la fel de binecrescut şi arătos ca cel din fotografie.
Crăciun Fericit! 🙂
